NU EXISTĂ NICIO ASEMĂNARE ÎNTRE SCOȚIA ȘI „ȚINUTUL SECUIESC”
M-aș bucura ca scoțienii să voteze pentru independență și
suveranitate națională. Au toate motivele să-și întemeieze un stat și e
de mirare că nu au făcut-o până acum!
Mai sunt și alte popoare în Europa care au motive temeinice de a-și cere
autonomia sau suveranitatea! Cum ar fi bascii și catalanii, de pildă.
Apariția unor noi state naționale în Europa și în lume este dovada că
procesul de globalizare, de mondializare, este o abatere de la cursul
firesc al istoriei. Globalizarea este un proces creat artificial, în
spatele unor uși închise, care contravine mersului firesc și natural al
istoriei.
Pentru scoțieni este decisivă demonstrația faptului că sunt altceva,
alt neam, altă nație decât irlandezii sau englezii, cu care împart
insulele britanice. La fel, pentru catalani este esențial să dovedească
că ei nu sunt spanioli sau galicieni ori basci sau portughezi, popoare
cu care își împart teritoriul iberric.
În cazul „nostru”, al secuilor din România, decisivă este
demonstrația că ei, secuii, sunt altceva decât maghiari, decât ungurii.
Iată de ce:
Motivele pentru care poți fi luat în serios atunci când pretinzi
autonomie, independență sau chiar suveranitate națională, sunt, în
principiu, următoarele:
1. Identitate etnică distinctă, materializată printr- (1) o limbă
proprie, deosebită nu numai de limba oficială din țara unde locuiesc cei
în cauză, dar deosebită și de orice altă limbă vorbită ca limbă
oficială, de stat, în vreo altă țară. Limba bască și limba catalană, ca
și limba scoțiană, nu se vorbește niciuna ca limbă oficială a vreunui
(alt) stat. Salvarea limbii și a culturii respective de la dispariție
este unul din argumentele dobândirii autonomiei administrative, a
suveranității de stat chiar.
Secuii, din păcate, NU au o limbă proprie. Sau cel puțin așa susțin ei
înșiși, prin liderii lor, precum și oficialii maghiari. Anume că secuii
vorbesc limba maghiară, iar limba maghiară este limba oficială, de stat,
a Ungariei! Această situație garantează perpetuarea limbii maghiare, a
culturii în limba maghiară!
2. Identitatea etnică distinctă se materializează și printr-(2) o
conștiință etnică aparte, de sine stătătoare, manifestată ca atare de-a
lungul anilor prin acte de cultură și civilizație. Scoțienii, ca și
catalanii sau bascii, și-au afirmat necontenit identitatea distinctă
față de popoarele din jur. Din acest punct de vedere secuii sunt din nou
defavorizați de realitate. Deși în trecutul lor au existat nenumărate
momente în care s-au distanțat de unguri, secuii au ezitat sau chiar au
renunțat în ultimii ani să se afirme ca un neam distinct de maghiari! La
ultimul recensămînt, secuii s-au înregistrat cu numai câteva mii, vreo
5000, de suflete. Iar la precedentul recensămînt, numai câteva sute de
inși s-au declarat secui…
Știe toată lumea că secuii sunt mai mulți, circa o jumătate de
milion, dar nu avem încotro și trebuie să respectăm voința lor de a nu
se considera secui, ci maghiari! Au consimțit, sute de mii de secui, să
se declare maghiari, ca să facă jocul poltic al UDMR și al Budapestei.
Probabil că au avut ceva de câștigat din asta. Reversul declarațiilor
false făcute la recensămînt este și acesta: dacă numai 5000 dintre secui
se consideră secui, numărul lor este mult prea mic pentru a pretinde un
tratament aparte față de celelalte minorități. Inclusiv un „ținut”
propriu!
E bine ca secuii să știe, să afle ceea ce liderii lor le-au ascuns:
Legislația Uniunii Europene face deosebire între două categorii de
minoritari. (1) Cei mai mulți sunt minoritarii aparținând unei etnii
care este populație majoritară în alt stat, de obicei vecin, cum ar fi
românii din Ungaria sau din Bulgaria ori din Serbia. De bine-de rău,
România are grijă de românii din alte țări, extranei. Românii, ca și
grecii, turcii, italienii, francezii etc., sunt majoritari în țara lor,
în „Țara mamă”, și sunt minoritari în alte țări.
(2) Alți minoritari nu au „țară mamă”, care să le poarte de grijă.
Cazul cel mai cunosut, țiganii. Dar și cei pomeniți mai sus: bascii,
scoțienii, catalanii nu au un stat propriu. Uniunea Europeană îi ia sub
protecția ei numai pe minoritarii din a doua categorie și are programe
de asistență extrem de generoase pentru acești minoritari!
Secuii în ce categorie se află?
De drept și de fapt, ar trebui să facă parte din a doua categorie de
minoritari etnici și să beneficieze de marile avantaje ale acestui
statut.
În măsura în care însă, fără nicio presiune din partea autorităților
românești, secuii se declară maghiari, ei se înscriu în prima categorie,
adică au dreptul numai la un sprijin de la Budapesta, nu și de la
Bruxelles!…
Secuii au azi motive serioase să regrete că au făcut jocul UDMR-ului…
S-au lipsit singuri de asistența Uniunii Europene. E lucru sigur că
nimeni nu le-a explicat secuilor ce au de pierdut dacă se declară ceea
ce nu sunt: unguri, maghiari!
Iată, țiganii din România și din toată Europa primesc subvenții
serioase de la Uniunea Europeană, mult mai substanțiale și mai vizibile –
în orice caz, decât ajutorul venit pentru secui de la Budapesta.
Pompează Budapesta mulți bani pentru a ațâța dispute și dezordini etnice
în România, dar acești bani nu ajung la secui, la secuiul de rând. Ci
la cu totul alte persoane și structuri…
3. Identitate teritorială. Scoțienii ocupă dintotdeauna, de când se
știu, adică de sute de ani, un anumit teritoriu, recunoscut al lor, care
are ieșire la mare, la oceanul planetar. Nu depinde de bunăvoința
nimanui ca să dezvolte căi de comunicație proprii și alternative cu
toată lumea. Bascii și catalanii au și ei ieșire la mare, bascii au
„graniță” și cu Franța și cu Spania, la fel cum Nepalul, de exemplu, are
graniță și cu India și cu China.
„Ținutul secuiesc” se află exact în mijlocul „ținutului românesc”, nu
are „graniță” decât cu teritoriul de viețuire românească. De aici
statutul secuilor de enclavă, statut care nu are o reglemenatre juridică
internațională deoarece în extrem de puține cazuri se înregistrează
asemenea situație. Iar peste tot unde se întâlnește asemenea situație,
populația respectivă nu a emis pretenții de autonomie teritorială.
Secuii sunt primii, în istoria lumii, care alcătuiesc o enclavă și vor
să se constituie într-un stat în mijlocul altui stat.
Cât de cât alta ar fi fost situația dacă teritoriul în care secuii
trăiesc ca populație majoritară ar fi fost la marginea teritoriului
românesc sau ar fi avut ieșire mare.
Între granițele României întreg teritoriul, metru cu metru, este
ținut românesc! Aparține populației majoritare! Aceasta este o regulă
valabilă în toate statele lumii! Iar minoritarii nu pot fi proprietari
de terenuri decât ca persoane fizice, nu există drept colectiv de
proprietate pentru minoritari ca minoritari! Ca comunitate de
minoritari!
4. Tradiție istorică. Există în trecutul istoric suficient de multe
momente în care secuii s-au manifestat de capul lor, fără să fie o anexă
a maghiarimii. Au existat chiar momente sau perioade de confruntare și
adversitate între maghiari și secui! Momentul cel mai dureros al
istoriei ungurilor îl constituie înfrângerea de la Mohaci, urmată de
dispariția ca stat a Ungariei pentru aproape 400 de ani! Istoricii
maghiari uită să dea explicația acestui dezastru militar și politic: la
lupta de la Mohaci nu au mai participat secuii, nelipsiți la celelate
confruntări militare importante ale ungurilor! De ce au refuzat secuii
să participe la un război care nu era al lor, ci al maghiarilor? Un
motiv simplu: ca răspuns la bestialitatea cu care ungurii au înăbușit
răscoala secuilor condusă de Gheorghe Doja…
Despre faptul că secuii și maghiarii nu ar fi totuși popoare
deosebite a început să se vorbească abia la sfârșitul secolului al
XIX-lea, odată cu declanșarea programelor guvernamentale de maghiarizare
a minorităților din „Ungaria Mare”! Până la Primul Război Mondial,
statisticile făcute la Budapesta îi înregistrau pe secui separat de
maghiari! Se știa de toată lumea că secuii sunt alt neam decât ungurii.
Secuii vorbesc, e drept, limba maghiară, dar în rest sunt deosebiți de
maghiari, ba chiar se detestă reciproc cu înveșunare.
Îndeosebi după Trianon, propaganda iredentistă maghiară a încercat
să-și facă din secui aliați ai proiectelor lor nesăbuite. I-au declarat
maghiari, iar autortitățile românești, în tradiția indolenței noastre,
i-au lăsat pe secui singuri împotriva tăvălugului maghiarizator! S-a
priceput propaganda budapestană să deterioreze relațiile istorice dintre
români și secui, relații de bună și normală conviețuire. Au conceput
maghiarii veritabile strategii și programe prin care să-i întărâte pe
secui împotriva românilor, să provoace confruntări violente, băgându-i
pe secui în față, la sacrificiu! Așa s-au produs crimele și ororile
împotriva românilor din Transilvania în anii de după Diktatul de la
Viena, în decembrie 1989 sau martie 1990. Iar în zilele noastre aceiași
strategi budapestani, recte udemeriști, îi pregătesc în ascuns pe
tinerii secui pentru alte confruntări cu românii!
(Și tot așa, sub umbrela nepăsării noastre… Dar asta este altă poveste!)
Cu totul alta este situația scoțienilor și a bascilor ori
catalanilor! Între ei și populația majoritară de care vor să se despartă
nici pe departe nu există ura și dușmănia în al cărei spirit sunt
educați azi tinerii secui! Prin apariția unui stat Scoția, pe teritoriul
Marii Britanii, Anglia nu acordă / recunoaște statut de autonomie sau
suveranitate unei entități care este dispusă să colaboreze orbește cu un
stat vădit și fățiș dușman tradițional al intereselor britanice, așa
cum este Ungaria în raport cu România! Dacă ar fi să acordăm autonomie
administrativă secuilor în așa zisul „Teritoriu Secuiesc”, asta ar
însemna să admitem în fapt înființarea unui stat ungar pe teritoriul
românesc, în inima României! Lipsa de loialitate față de România a
liderilor secui, transmisă atât de bine în rândul multor secui de rând,
nu o întâlnim nici la minoritatea suedeză din Finlanda, nici în Tirol,
nici la scoțieni sau la catalani ori basci! La niciuna dintre
comunitățile etnice europene care aspiră la autonomie sau suveranitate
chiar!
În termeni europeni, ca să se ia în discuție doleanțele secuilor care
cer autonomie teritorială pe teritoriul României, va fi nevoie să
constatăm că există dovezi nenumărate și trainice, aduse pe parcursul
mai multor generații, dovezi de loialitate și de bună vecinătate, de
conviețuire armonioasă a secuilor cu românii, dar și a statului maghiar,
ungar, care se consideră stat mamă al secuilor! Asemenea dovezi nu s-au
produs încă! Va trebui să le așteptăm!
Dacă, din clipa de față, secuii și-ar propune să adopte, ca
minoritate etnică, un comportament european, normal, față de populația
majoritară românească, s-ar cuveni ca acest comportament să se facă
vădit de-a lungul a zeci de ani, a câteva generații! Abia după aceea,
adică peste 50-60 de ani, s-ar putea pune problema ca românii să accepte
drepturi speciale pentru secui! Căci, nota bene!, să nu-și facă nimeni
iluzii că românii ar putea fi constrânși în vreun fel să accepte un
„Ținut Secuiesc”! Atâta vreme cât secuii, aflați la ordinul Budapestei,
întârzie să se poarte ca o minoritate loială statului gazdă, e pierdere
de timp să-și facă vreo iluzie ori să acționeze în acest scop!
În concluzie: din moment ce secuii se declară maghiari, ei nu mai au
nicio șansă de a obține un statut special pe teritoriul României!
În România mai trăiesc însă și maghiari maghiari! Aceștia nu ocupă un
teritoriu compact, unde să fie majoritari, drept care nu se pune nicicum
problema să capete un statut special, deosebit de al celorlalți
minoritari. Ba dimpotrivă, anumite elemente ne-ar permite, ba chiar
ne-ar impune să-i discriminăm negativ pe maghiarii din Transilvania. Am
în vedere, printre altele, faptul că o bună parte dintre acești maghiari
au fost colonizați în Transilvania după 1867, în cadrul unui program de
falsificare a istoriei, care urmărea să modifice datele demografice ale
Transilvaniei, unde procentul maghiarilor era sub 25%, compromițând,
anulând în final, la Trianon, pretențiile de hegemonie maghiară în
Ardeal! De acești maghiari ne vom ocupa cât de curând. Promitem!
Ion Coja
Post scriptum: Declarațiile așa zisului politolog și expert George
Friedman nu trebuie să ne scandalizeze. Omul nu a făcut decât să ne
dovedească cât e de impostor în pretențiile sale de comentator politic,
analist etc. Habar nu are de istorie, de principiile de drept
internațional! O nulitate care se devoalează ca atare în văzul tuturor!
Gunoi intelectual!
16 septembrie 2014
